Literatură despre promovarea patrimoniului cultural naţional
Serviciul Moldavistica şi Heraldica
vă propune o listă bibliografică informaţională a publicaţiilor care promovează
patrimonial cultural al Republicii Moldova. În publicaţiile menţionate
vor fi prezentate domeniile: culturii, etnografiei naţionale, cu diverse
informaţii despre valorile patrimoniului imaterial, monumentele arhitecturale
protejate, obiceiuri şi tradiţii naţionale, costumul popular, mănăstiri,
schituri, peisaje naturale, locuri istorice etc.
Culegerea de comunicări ştiinţifice cuprinde
diverse momente despre, conservarea, promovarea patrimoniului arheologic,
monumente, situri, identificarea, cercetarea şi protejarea patrimoniului
immaterial, accesul la informaţie şi arheologie publică.
Tematica comunicărilor ştiinţifice:
Dezvoltarea unor programe
educaţionale şi informative care să promoveze cunoaşterea şi necesitatea
ocrotiri patrimoniului cultural naţional;
Turismul cultural şi protecţia
patrimoniului;
Dimensiunile staţiunilor
cucuteniene;
Locuinţe din perioada cucutenilor,
în secţia Arheologică.
În secţia Culturologie şi studiul
artelor sunt articole despre: Reflexele hamletiene în cultura naţională din
sec. XIX-XX, Sacru şi profane în opera lui Ion Druţă, Sculptura monumentală şi
amenajarea spaţiului public în oraşul Chişinău, Rolul TV în promovarea şi
păstrarea patrimoniului cultural, Gravura şi icoana din Basarabia în secolul
XIX.
008 Tradiţii şi valori culturale la
Est de Carpaţi (sec. XVI-XX): Materialele conferinţei ştiinţifice „Tradiţii
şi valori culturale la Est de Carpaţi”, mai 2007. – Chişinău : CEP USM, 2007. –
162 p.
Din cuprins:
Andrei şi Valentina Eşanu, care au scris despre
Cartea în orizonturile cultural-ştiinţifice ale lui Dimitrie Cantemir,
Întrevederile lui Dimitrie Cantemir cu Petru Cel Mare la Iaşi;
Igor
Cereteu despre Tipărituri bucureştene din secolul al XVIII-le în Basarabia;
Lilia Zabolotnaia: Viziunile cotemporanilor asupra
particularităţilor femeilor din Moldova în Evul mediu;
Alina Felea: Discursul testamentar în Ţara
Moldovei (sec. XVII-înc. sec. XIX);
Teodor Candu: Precizări cu privire la activitatea
lui Veneamin Costachi (1802-1812);
Nicolae Fuştei: Aspecte inedite referitoare la
contribuţia mitropolitului Gavril Bănulescu-Bodoni la dezvoltarea
învăţământului în Basarabia;
Zamfira Mihail: Cartea românească în mediul sătesc
din Basarabia în secolul al XIX-lea;
Ghenadie Mocanu: Întregiri la portretul
mitropolitului Gurie Grosu al Basarabiei (1877-1943);
Diana Eţco: Problema limbii române în cadrul
şcolii teologice din Basarabia.
008(478.9)(084) Patrimoniu cultural al
Republicii Moldova = Le patrimoine culturel de la
Républiquer Moldova = Cultural Heritage of the Republic of Moldova. – Chişinău :
Editura ARC, Editura
Museum, 1999. – 274 p. :
il.
Enciclopedie ilustrată, coordonator al proiectului
Tudor Stavilă - http://stavila.arta.md/ro/cv,
în introducere sunt relatări generale despre Republica Moldova. Cuprinde informaţii
şi generalităţi în limba română şi franceză despre domeniile patrimoniului
cultural: vestigii arheologice, archeological remains, arta populară,
prelucrarea pietrei şi a lemnului, covorul şi portul popular, repere medievale,
cetatea Sorocii, mănăstire Adormirea Maicii Domnului, Căpriana, sec. XV,
biserici de lemn, iconografie, cioplituri în lemn, arhitectura religioasă şi
laică din sec. al XIX-lea - înc. sec XX,
arta plastică modernă şi contemporana, arhitectura sacră, arta plastică
şin arhitectura anilor 1945-1980 din Republica Moldova.008(478) Patrimoniul cultural al judeţului Tighina: Materialele Simpozionului Patrimoniul cultural al judeţului Tighina: prezent, trecut, viitor, organizat de Societatea Etnologilor din Republica Moldova, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Ministerul Culturii al Republicii Moldova la 20-21 iunie 2002 în municipiul Căuşeni cu susţinerea financiară a Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova şi Consiliul Judeţean Tighina. - Chişinău : S. n., 2003. - 240 p.
008(478) Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial din Republica Moldova = National Inventory of the Intangible Cultural Heritage of the Republic of Moldova: Vol. A / Chişinău : Lumina, 2012. - 224 p.
Registrul Naţional al Patrimoniului Cultural Imaterial din Republica Moldova este o listă obligatorie pentru luarea la evidenţă de către stat a elementelor ce alcătuiesc patrimoniul cultural imaterial de pe teritoriul Republicii Moldova, cu scopul salvgardării lui. Elaborarea şi aprobarea Registrului constituie o modalitate de adaptare a politicilor culturale naţionale la strategiile şi standardele UNESCO în domeniul salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Acest inventar a fost constituit în conformitate cu: articolul 12, paragraful 1 din Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (paris, 17 octombrie 2003), ratificată de către Republica Moldova prin Legea nr. 12-XVI din 10.02.2006; prevederile Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova, aprobată la 02.12.2012; Ordinul Ministrului Culturii Nr. 238 din 09.12.2009. Registrul constituie un mecanism de implementare a normelor legale vizând salvgardarea PCI, promovate de Legea Culturii nr. 413-XIV din 27.05.1999, Legea Muzeelor Nr. 1596 - XV din 27.12.2002, Legea privind meşteşugurile artistice populare nr. 135-XV din 20.03.2003.
Capitolul I
Capitolul II
Capitolul III
Capitolul IV
Capitolul V
Capitolul VI
Capitolul VII
Capitolul VIII
Capitolul IX
908(478) Republica Moldova : Patrimonial = Republic of Moldova
: Haritage = Республика Молдова: Наследие. – Chişinău :
Editura Princeps, 2011. – 296 p. : il.
Albumul ilustrat prezintă informaţii în imagini despre patrimoniul cultural naţional din diverse regiuni ale ţării, monumente arhitecturale, naturale, imobiliare, obiceiuri şi tradiţii, costumul popular, cetăţi, biserici şi mănăstiri.
Starea actuală a patrimoniului naţional se află în relaţie directă cu parcursul istoric al actualului stat Republica Moldova. La un moment dat s-a dorit lichidarea a tot ce era moldovenesc, românesc în acest teritoriu, adică ştergerea cvasitotală a memoriei istorice. tot ceea ce constituie şi reprezintă patrimoniul unui popor - vestigii arheologice, edificii, opere de artă, credinţă, limbă, tradiţii, folclor - a fost demolat, devastat, vandalizat, pângărit, înstrăinat. Vechile manuscrise, cărţi, icoane, tablouri, alte obiecte de patrinoniu au fost expatriate sau nimicite, ca şi oamenii cărora le aparţinuseră, ca şi majoritatea locaşurilor care le adăpostiră odinioară. Natura însăşi a fost violentă, trecându-se cu buldozerul peste străvechi aşezări umane, fortificaţii şi câmpuri arheologice, schimbându-se cursukl râurilor şi structura vegetaţiei.
Albumul îşi propune să contribuie la mai bună cunoaştere a Republicii Moldova pe intern şi la sporirea vizibilităţii acesteia în exterior. Punerea în valoare, chiar şi una parţială subiectivă, a patrimoniului serveşte acestui scop. Fabulosul, mirificul şi ostracizantul pământ al Moldovei îşi aşteaptă descoperitorii. Nu trecătorii cuceritori, ci generoşii descoperitori.
Starea actuală a patrimoniului naţional se află în relaţie directă cu parcursul istoric al actualului stat Republica Moldova. La un moment dat s-a dorit lichidarea a tot ce era moldovenesc, românesc în acest teritoriu, adică ştergerea cvasitotală a memoriei istorice. tot ceea ce constituie şi reprezintă patrimoniul unui popor - vestigii arheologice, edificii, opere de artă, credinţă, limbă, tradiţii, folclor - a fost demolat, devastat, vandalizat, pângărit, înstrăinat. Vechile manuscrise, cărţi, icoane, tablouri, alte obiecte de patrinoniu au fost expatriate sau nimicite, ca şi oamenii cărora le aparţinuseră, ca şi majoritatea locaşurilor care le adăpostiră odinioară. Natura însăşi a fost violentă, trecându-se cu buldozerul peste străvechi aşezări umane, fortificaţii şi câmpuri arheologice, schimbându-se cursukl râurilor şi structura vegetaţiei.Albumul îşi propune să contribuie la mai bună cunoaştere a Republicii Moldova pe intern şi la sporirea vizibilităţii acesteia în exterior. Punerea în valoare, chiar şi una parţială subiectivă, a patrimoniului serveşte acestui scop. Fabulosul, mirificul şi ostracizantul pământ al Moldovei îşi aşteaptă descoperitorii. Nu trecătorii cuceritori, ci generoşii descoperitori.
Ioan Mânăscurtă, p. 6.
