În colecţia Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova sunt diverse
monografii dedicate patrimoniului cultural, promovarea tradiţiilor şi
obiceiurilor, despre salvgardarea patrimoniului imaterial şi intangibil.
Serviciul Moldavistica îşi propune în continuare să prezinte un ciclu de
publicaţii cu această tematică importantă.
Ploşniţă, Elena. Protejarea patrimoniului cultural în Basarabia /
Elena Ploşniţă. – Chişinău : Cartier, 2003. – 176 p.
Despre autoare:
Elena Ploşniţă s-a născut în 1953 în comuna
Ciocâlteni, judeţul Orhei. A absolvit a facultatea de istorie a Universităţii
de Stat a Moldovei, promoţia 1977. În anii 1993-1997 a studiat la doctorat,
specialitatea Antropologie culturală, la Universitatea „Lucian Blaga” din
Sibiu, România. În 1997 a susţinut teza de doctor la profesorul universitar,
dr. Radu Florescu cu o teză de analiză istorico-antropologică a instituţiei
muzeale.
În prezent activează în calitate de şef de secţie
la Muzeul Naţional de Istorie din Chişinău.
Publicaţii:
Muzeul
basarabean în fluxul istoriei. – Chişinău : Editura Civitas, 1998.
Muzeul
Naţional şi publicul vizitator. – Chişinău : Editura Civitas, 1999.
Pagini
de muzeografie basarabeană (coautor N. Răileanu). – Chişinău : Editura Universitas, 1999.
Muzeografia
basarabeană la sfârşitul mileniului II. – Chişinău : Editura Civitas, 2000.
Publicaţia a cărei este autoarea Elena Ploşniţă, redă
ideea de protejare a patrimoniului cultural a fost lansată la răsăritul
civilizaţiei umane, căpătând forme diverse de realizare pe parcursul secolelor,
în funcţie de evoluţia societăţii.Ideea de ocrotire în luptă continuă cu cea de distrugere a câştigat cu greu teren, afirmându-se treptat. La sfârşitul sec. al XIX-lea, după o evoluţie a lentă, acest concept intră în drepturi legitime şi în societatea basarabeană.
Subiectul publicaţiei implică numeroase şi diverse
aspecte. Autoarea a optat pentru o privire de fond asupra problemei, urmărind
evoluţia ideii de ocrotire a patrimoniului în Basarabia, menţionând realizările
şi exemplificându-le cu atitudini pozitive şi negative care au existat în societate. În lucrare sunt
conturate problema ocrotirii patrimoniului cultural în Basarabia în perioada
1812-1994, întregind tabloul epocii remarcând politica de rapt a ţarismului rus
pe teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru.
În partea întâi a publicaţiei sunt cercetate
comunitatea şi patrimoniu în epoca modernă cu articolele:
Din „filozofia” ocrotirii moştenirii culturale;
Atitudini şi mentalităţi privind soarta
patrimoniului cultural al Basarabiei;
Acte, proiecte legislative cu privire la
protejarea patrimoniului.
În partea a doua este descrisă activitatea
Comisiei monumentelor istorice – factor esenţial al ocrotirii patrimoniului
cultural în anii 1919-1944:
Organizarea Comisiei basarabene şi funcţiile ei;
Problema locaşurilor de cult în activitatea
comisiunii;
Preocupări pentru soarta cetăţilor de pe Nistru;
Instituţia muzeală – mijloc de tezaurizare a
patrimoniului mobil.
O
altă temă importantă abordată de
autoare o prezintă disperarea şi exportul colecţiilor de artă, arheologice şi
numismatică basarabene. Dramatică în acest sens, este soarta impunătoarelor
colecţii ale lui I.C. Suruceanu şi B.I. Ignatovici. În cunoştinţă de cauză, cu
incontestabile trimiteri la documentele de arhivă, cercetătoarea chişinăuiană
ne relatează despre „îmbogăţirea” muzeului din Hernos (1916) cu operele de sculptură
clasică din „fostul muzeu” al lui Suruceanu
The
subject of this book in the problem of the protection of the cultural heritage
of Basarabia in the 1812-1944 period. The book consists of two parts, entitled
the „Society and the Cultural Heritage in the Modern Epoch” and the „Comission of the Historical
Monuments as Essential Factor of the Protection of the Cultural Heritage in
1919-1944”. The aforementioned parts are supplemented by the appendics
including various act, documents, photos, drawings and plans representing both
the modern epoch and the period between the world wars. The presented
documentary and illustrative materials are thought to stimulate further
scientific research in thegiven field.
Constantin Ciobanu, dr. în studiul artelor
