vineri, 31 octombrie 2014

BOIERUL DIN ALBANIA - CONSTANTIN MIMI

HADEI, DANIELA. "Fantoma" boierului Mimi / Daniela Hadei // Ziarul Naţional. - 2014. - 31 octombrie. - Nr. 43 (077). - P. 20.

 Dintre toate personalităţile care au animat viaţa Basarabiai de altădată, chipul lui Constantin Mimi rămâne acoperit de-o umbră nemeritată. Uitarea îl poate scoate cu totul din circuitul figurilor mari de odinioară şi într-o bună zi ne putem pomeni în situaţia delicată când ne vom întreba cine a fost, să zicem acest distins conducător al zemstvei din Tighina, care s-a întâlnit în 1905 cu Nicolae Iorga, copleşindu-l cu ceaiuri şi întrebări despre viaţa românilor din regatori, să zicem, cine şi-ar mai aminti de comisarul Basarabiei, întărit de guvernul provizoriu în 1917, şi despre multe altele, fapte pe care le păstrează fişele personale, dar pe care trebuie să le cunoască şi urmaşii. 
Mai multe informaţii despre Constantin Mimi: 
Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscută. - Vol. 2. - P. 28-32.

Boierul din Albania, căsătorit în Bulboaca


În Ziarul NAŢIONAL, rubrica Patrimoniu, sunt informaţii despre boierul Constamtin Mimi, care a construit Conacul de vin din satul Bulboaca, Anenii Noi.
După cum arată cercetările istoricului Iurie Colesnic, familia lui Constantin Mimi este originară din Albania, dar, după mai multe răscoale, a ajuns în Basarabia. Constantin Mimi s-a îndrăgostit de Iulia, fiica negustorului Vartan Titreanţ din satul Bulboaca, iar la 16 aprilie 1893 s-au căsătorit şi au crescut împreună trei copii. Boierul deţinea mai multe moşii în judeţul Tighina, printre care şi o proprietate primită de la soţia sa, iar în anii '90 ai secolului al XIX-lea a devenit stăpânul pământurilor din Bulboaca.
În 1901, aproape de conacul său a construit blocul central al gospodăriei vinicole, după un proiect inspirat din arhitectura fabricilor vechi franţuzeşti. Conacul, Castelul Mimi, cu camere spaţioase şi înalte, cu sistem de aerisire şi geamuri luminoase, se află în spatele vinăriei, pe un deal de unde se vede o mare parte a satului.

Boierul care a promovat vinul moldovenesc

Constantin Mimi a contribuit la modernizare a viticulturii şi vinificaţiei autohtone şi a promovat vinurile basarabene la târguri internaţionale. Soiurile europene i se păreau cele mai potrivite pentru clima Basarabiei, fapt pentru care boierul a studiat viţa-de-vie la o Şcoală superioară din Franţa, iar realizarea practică a efectat-o la moşia sa de la Bulboaca.
Acolo a început cultivarea unor sorturi noi de viţă-de-vie şi producerea vinului în cantităţi mari, care ajungea la Moscova, Odesa şi Vladivostok. Constantin Mimi a promovat în Moldova sortul "Aligote", care a fost adus şi cultivat prima dată de el. Boierul Mimi este una dintre personalităţile basarabene care au marcat, prin activitatea lor, destinul Basarabiei la începutul secolului al XX-lea. a fost ultimul guvernator al Basarabiei şi director al Băncii Naţionale Române de la Bucureşti. 
Mai multe informatii accesaţi: Ziarul Naţional

luni, 27 octombrie 2014

DOSOFTEI - CĂRTURAR, POET, TRADUCĂTOR, TEOLOG

(390 ani de la naştere)

Cu prilejul acestui eveniment, serviciul Moldavistică şi Heraldică a organizat expoziţia cu genericul Dosoftei - cărturar, poet, traducător, teolog, mitropolit al Moldovei, Sfânt al Bisericii Române, care poate fi vernisată în perioada 27 octombrie-10 noiembrie.

Biografie:

Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei (n. 26 octombrie 1624, Suceava – d. 13 decembrie 1693, la Zolkiew, în Polonia, azi Nesterov, Ucraina) a fost un cărturar român, mitropolit al Sucevei (Moldovei), poet şi traducător. În anul 2005, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat.
Călugărit la Probota (c. 1648), sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Huşi (1658-1660) şi Roman (1660-1671), apoi mitropolit al Sucevei (1671-1674 şi 1675-1686). În toamna anului 1686, datorită evenimentelor politice din acea vreme, a fost dus în Polonia de oştile regelui Jan Sobieski, unde a rămas până la sfârşitul vieţii. A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet naţional, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală şi din cea istorică în româneşte, primul traducător al cărţilor de slujbă în limba română din Moldova, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii, unul dintre primii cunoscători şi traducători din literatura patristică şi post patristică şi care a contribuit la formarea limbii literare româneşti.
„Dosoftei avu îndrăzneala să caute poezia aiurea, acolo unde floarea ei se înalță de veacuri...” (N. Iorga) Sursa.
Sfantul Ierarh Dosoftei se numara printre cei mai alesi ierarhi pe care i-a avut vreodata Biserica Ortodoxa Romana. Acest bland si cuvios mitropolit s-a nascut in partile Sucevei din parinti foarte credinciosi. De mic a fost dat la invatatura cartii la cei mai buni dascali ce se aflau atunci in Moldova. Apoi s-a dus la scoala Fratiei Ortodoxe din Liov, unde a invatat limbile greaca, latina, slavona si polona, precum si teologia ortodoxa. In anul 1649 a primit tunderea monahala in Manastirea Probota. In anul 1658 a fost ales episcop de Husi, fiind in varsta de 34 de ani. Intre anii 1660-1671 a fost episcop de Roman, iar intre anii 1671 - 1686 a fost mitropolit al Moldovei. In anul 1686 s-a refugiat in Polonia, la Zolkiev. Dupa 7 ani de pribegie a murit acolo in anul 1693.
  
 Linkuri utile:



STIH
[PENTRU SFÂNTUL ONISIFOR]
Ai, Onisifore, cai la bună fugă
Cătră Dumnezău, şi ai şi bună slugă.

STIH
[PENTRU PREACUVIOASA MATRONA]
La viaţa de veci Matrona-i spodobită,
C-au vis pre lume-n zâsa Domnului svântă.

STIH
[PENTRU SFÂNTUL ANTONIE]
Pre Antonie dumnezăiesc ucig cu lemne,
Ceia ce să-nchină la dumnezăi de lemne.

STIH
[PENTRU SFINŢII HRISTOFOR ŞI MAVRA, UCIŞI PRIN SABIE]
Negrí-nşelăciunea Mavra, tăiaţ de lance,
Şi cu Hristofor, vede pre Hristos cu pace.

STIH
[PENTRU SFÂNTUL IOAN CEL SCUND]
Micşor Ioan de pre stat să are,
Ce la Dumnezău are cinste mare.

1682-1686





marți, 21 octombrie 2014

ACHIZIŢII RECENTE 2014

Serviciul Moldavistică şi Heraldică vă prezintă cele mai recente apariţii editoriale, fiind receptivi şi dornici de lectură, vă aşteptăm să lecturaţi paginile cu nerăbdare.

luni, 20 octombrie 2014

DUMITRU MATCOVSCHI - ETERN PRIN VERSUL NEMURITOR

Astăzi, poetul, academicianul Dumitru Matcovschi ar fi împlinit 75 ani de la naştere, anul 2014 a fost consacrat acestui mare eveniment. Rămâne în urma Măriei Sale acel vers nemuritor, ce perindă paginile literaturii basarabene, nu este în viaţă, însă a rămas în sufletele copiilor şi adulţilor care-i admiră poezia.
Dumitru Matcovschi va rămâne etern, un simbol al literaturii din Basarabia şi peste hotarele ei, fiind o figură demnă de trecutul istoric şi veşnic.


Eterna carte


Cuvintele vin de departe, din moşi-strămoşi.
Sărut această carte cu oameni frumoşi.
Cuvintele vin de departe, din nepăcat.
Sărut această carte în-ge-nu-ncheat.
Cuvintele vin să ne doară. Şi să ne bucure.
Sărut această ţară de pâine şi strugure.
Cuvintele vin să ne poarte prin secoli de dor.
Sărut acestă ţară pă-ti-mi-tor.
E verde şi-acum împăratul cel foarte bătrân.
Doar spânul-roşcatul e altul: mai rău şi mai spân.
Prin ploaie, prin vânt, prin zăpadă,
prin ani fără numar
umblă Ivan pe stradă
cu turbinca pe umăr.
Cine a spus că mort e?
Să nu îndrăzniţi!
Paşol na turbincă, certi,
paşol na turbincă, certi!
Îl auziţi?
Vremea o fi bătrână, basmul o fi în toi.
Ivan, cu o cârjă-n mână,
seamănă cu-n poet de la noi
Avem o singură copilărie
şi-i dulce poznatică!
Şi Trăsnea nici azi nu ştie,
ah, Trăsnea nici azi nu ştie
ce este gramatica!
Şi-apoi Smărănduţa ceea
cu ochi ca tăciunele
Ah, cum te vrăjeşte femeia,
ah, cum te îmbată femeia
cu toate minciunile!
Ni-i limba de-a pururi sfântă
ci e a plaiului
Moldoveneşte pasărea cântă,
moldoveneşte îngerii cântă
în poarta raiului.

Pentru a ne aminti de marele DUMITRU MATCOSCHI am selectat imagini ce relevă evenimentele principale din viaţă.

Linkuri utile: 

Catalogul expoziţiei-eveniment: Eşti lacrima mea Basarabie ...
Cărţile lui Dumitru Matcovschi nu există în librării
Lista pieselor pe versurile lui Dumitru Matcovschi
Poet, poet şi om la cetăţii 



Publicaţii de Dumitru Matcovschi

vineri, 17 octombrie 2014

POEZII DEDICATE MOLDOVEI

 La solicitarea utilizatorilor, Serviciul Moldavistica şi Heraldică va publica poezii despre Moldova online, selectate din publicaţiile poeţilor basarabeni, care au evocat ţara noastră.

VIERU, GRIGORE. Basarabie Frumoasă : Melodie : Grigore Vieru : [cântec, versuri] // Strigat-am către tine. - Bucureşti - Chişinău : Litera Internaţional, 202. - P. 497-498.

Basarabie din văi,
Frumoşi sunt oamenii tăi - 
Oameni buni şi liniştiţi,
Numai tare necăjiţi.
Refren:
Ostenită se cuvine,
Să te scalzi numai în bine,
Îmbrăcată în mătasă,
Basarabie frumoasă!
Basarabie din deal,
Nu te-au mai poftit la bal - 
Balul îi la altora,
Osteneala îi a ta.
Refren:
Basarabie cu dor,
Nu ţi-a fost nicicînd uşor.
Dar mereu nădejde tragi
C-or veni şi zile dragi.

Refren:
Ne te-ntreabă nimenea
De ce-ţi plânge inima,
Numai Domnul uneori
Care-ţi dăruie trei flori.


Cu vorba-mi strâmbă şi pripită
Eu ştiu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat şi grai şi pită
Şi-ai năvălit pe-al meu pamânt.
În vremea putredă şi goală
Pe mine, frate, cum să-ţi spun,
Pe mine m-au minţit la şcoală
Că-mi eşti duşman, nu frate bun.
Din Basarabia vă scriu, 
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut.
Credeam ca un noroc e plaga,
Un bine graiul cel sluţit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga
Ce tare, Doamne,-am fost minţit!
Cu pocăinţă nesfârşită
Mă rog iubitului Isus 
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate,-am spus.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea tarziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.
Aflând că frate-mi eşti,
odată Scăpai o lacrimă-n priviri
Ce-a fost pe loc şi arestată
Şi dusă-n ocnă la Sibiri.
Acolo-n friguroasa zare,
Din drobul mut al lacrimei 
Ocnaşii scot şi astăzi sare
Şi nu mai dau de fundul ei.
Din Basarabia vă scriu, 
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.

vineri, 10 octombrie 2014

MUZEE DIN REPUBLICA MOLDOVA


  1. Casa-Muzeu "Alecu Donici", Donici, Orhei

  2. Casa-Muzeu "Alexei Mateevici", Zaim, Căuşeni

  3. Casa-Muzeu Alexander Puşkin

  4. Casa-Muzeu "Dumitru Matcovschi", Vadul Raşcov

  5. Casa Muzeu Ioan Zlotea - Sălcuţa, Căuşeni

  6. Casa-Muzeu "Nicolae Sulac", Sadâc

  7. Fondul culturii din Republica Moldova: muzee
  8. Muzeele din Chişinău
  9. Muzeul "Casa Bunicii"
  10. Muzeul Cahul 
  11. Muzeul de Arte Plastice al Republicii Moldova
  12. Muzeul de Istorie al Liceului Petre Ştefănucă din Ialoveni

  13. Muzeul de Istorie şi Etnografie din Bălţi

  14. Muzeul de Istorie si Etnografie Besalma

  15. Muzeul de Istorie şi Etnografie, Ceadâr-Lunga

  16. Muzeul de Istorie şi Etnografie din Orhei

  17. Muzeul de Istorie şi Etnografie, Soroca

  18. Muzeul de Istorie Militară, Chişinău

  19. Muzeul de Studiere a Ţinutului din Bender

  20. Muzeele din Moldova

  21. Muzeul Găgăuz de Istorie și Etnografie

  22. Muzeul istoriei oraşului Chişinău
  23. Muzeul Literaturii Române din Chişinău 
  24. Muzeul Memorial "Alexandru Donici"
  25. Muzeul Meşteşugurilor Populare
  26. Muzeul Naţional de Istorie din oraşul Chişinău
  27. Muzeul Memoriei Neamului 
  28. Muzeul Pedgogic Republican din Moldova
  29. Muzeul Serviciului Vamal 
  30. Orheiul vechi, complex muzeal

VERSURI ONLINE: MOLDOVENII

Itinerar bibliografic

Petru Zadnipru (13 ianuarie 1927, Sauca, judeţul Soroca, România Mare - 23 octombrie 1976, Chişinău) este un poet şi traducător. Este fiul Mariei şi al lui Ion Zadnipru, ţărani. Învaţă în satul natal, apoi urmează Liceul Agricol din Soroca. Va absolvi Facultatea de Istorie şi Filologie, secţia limba şi literatura română, la Universitatea de Stat din Chişinău (1952). Îşi continuă studiile ca doctorand la Institutul de Istorie, Limbă şi Literatură al filialei de la Chişinău a Academiei de Ştiinţe a URSS. A lucrat ca redactor la diferite reviste, la „Chipăruş" fiind redactor-şef (1961-1963), ulterior ca secretar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1963-1971) şi în administraţia guvernamentală.

Petru Zadnipru debutează cu Luminile câmpiei (1952), o „plachetă de dibuiri poetice", cum o califică autorul însuşi. Următoarele culegeri de versuri - Struguraş de pe colină (1956) şi Însetat de depărtări (1959) - deşi conţin câteva poezii şi cântece cu oarecare ecou în epocă, abundă în versificări dogmatice, într-un limbaj discursiv, şablonard. Abia volumele Lume, dragă lume... (1962) şi Gustul pânii (1964) învederează un autor ce mizează pe spontaneitate, pe simplitate şi cultivă dezinvolt o formulă de factură tradiţional-cantabilă, cu rădăcini în folclor. Evocarea ambianţei rurale şi poetizarea faptelor cotidiene reprezintă nota dominantă a versurilor lui Zadnipru, care explorează eficient detaliul revelator şi metafora rară. Evoluţia ulterioară a poeziei sale vizează cuprinderea unei game de trăiri mai variate, contradictorii, paradoxale.
Ultimele culegeri - Mi-e dor (1971) şi Mă caut (1976) - ciclul Postume din antologia Poezii (1981) propun o lirică de atmosferă, dominată de nelinişti, interiorizată şi dramatică, mai bogată în substanţă sufletească. Aplecat asupra stărilor de spirit polare, poetul se autoexaminează şi se autodefineşte sever în raport cu timpul şi cu „înaltul sens de Om", aspiră spre puritate morală, meditează asupra rosturilor condiţiei umane. 
El condamnă tot ce e meteahnă şi rău social, aşezându-se sub semnul bunătăţii, al omeniei şi al faptei nobile. Dezbaterea unor teme interzise de regim, precum şi a unor probleme ce ţin de igiena spiritului, de misiunea poeziei şi a poetului a intensificat caracterul polemic al cărţilor din ultimii ani, dramatizând şi îmbogăţind registrul de tonalităţi. Farmecul lirismului rezultă din mişcarea frazei în manieră folclorică, din armoniile şi plasticitatea versului, din construcţiile anaforice şi epiforice bine geometrizate.
Petru Zadnipru a scris şi câteva cărţi pentru copii: Tabloul fără un colţ (1956), Lădiţa lui Ionel (1958), Titirezul (1962) etc. Şi-a dat concursul la întocmirea unor manuale de citire pentru clasele primare, a cules folclor, a tradus din Serghei Esenin, Evgheni Evtuşenko, Mihail Isakovski, Alexandr Tvardovski, Konstantin Simonov etc.

Opera literară
Luminile câmpiei, Chişinău, 1952;
Ilie-Căciulie, Chişinău, 1956;
Struguraş de pe colină, Chişinău, 1956;
Tabloul fără un colţ, Chişinău, 1956;
Lădiţa lui Ionel, Chişinău, 1958;
Însetat de depărtări, Chişinău, 1959;
Lume, dragă lume..., Chişinău, 1962;
Titirezul, Chişinău, 1962;
Gustul pânii, Chişinău, 1964;
Spionul, Chişinău, 1964;
Versuri, prefaţă de George Mertiuc, Chişinău, 1969;
Mi-e dor, Chişinău, 1971;
Mă caut, prefaţă de Emilian Bucov, Chişinău, 1976;
Băieţii tatei, băieţi..., prefaţă de Nicolae Dabija, Chişinău, 1977;
Poezii, prefaţă de Mihail Dolgan, Chişinău, 1981;
Mă nasc întruna, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ion Ciocanu, Chişinău, 1992;
Cocorul călăuză, ediţie îngrijită şi prefaţă de Tudor Palladi, Chişinău, 2003;
Mă caut, Chişinău, 2003.


  Aprecieri critice


 Petru Zadnipru a venit în poezia moldovenească cu "chiot de cirenă" şi "cu frunza dorului la gură", "împuşcînd cu bucurii" din priviri şi s-a retras din ea subit, cutreerat de spasme şi înceltări dramatice, în plină căutare a unui 2eu" liric cît mai plenar şi mai original, a unui adevăr artisitic multilateral şi profund, a nuei lirici policrome trăite intens, pîna la "durere".
Cărţile lui reprezentative "Însetat de depărtăr"i (1959), "Lume, dragă lume" (1962), "Gustul pâinii" (1964), "Mi-e dor" (1971), "Mă caut" (1976) poartă amprenta gîndirii aşezate a ţăranului moldovan, harnic şi cinstit, sincer şi plin de demnitate, în ochii căruia nimic nu valorează mai mult decît fapta bine făcută şi adevărul întreg spus verde în ochi.

DOLGAN, MIHAI. Lirica lui Petru Zadnipru şi contemporaneitatea // Petru Zadnipru: poezii. - Chişinău: Literatura artistică, 1981. - P. 5



ZADNIPRU, PETRU. Moldovenii: [versuri] // Constelaţia lirei. - Bucureşti : Cartea Românească, 1987. - P. 366.

Moldovenii cînd se strîng
Şi-n petreceri se avîntă,
La un colţ de masă plîng
La alt colţ de masă cîntă.
Sufletul precum le-ar fi
Glob cu două emisfere :
Una-i noapte, alta-i zi,
Bucurie şi durere.
Două lumi într-un întreg
Permanent îşi schimbă locul.
Vin pe rînd şi-asemeni trec
Cînd necazul, cănd norocul.
Moldovenii cînd se strîng
Şi-n petreceri se avîntă,
La un colţ de masă plîng
La alt colţ de masă cîntă.
Şi-n paharul veşnic plin
Băutura lor cea sacră, 
Jumătate-i cer senin,
Jumătate-i boltă neagră.


joi, 2 octombrie 2014

LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ - MĂNĂSTIRI ŞI SCHITURI ALE REPUBLICII MOLDOVA

Argument:
bibliotecarul are un rol deosebit în selectarea informaţiilor pe diverse teme şi referinţe, despre patrimoniul cultural naţional al Republicii Moldova, vă propunem o listă referitoare la publicaţiile despre mănăstiri, biserici şi schituri care sunt protejate şi cu un isotric aparte pentru cultura naţională.

271 Agachi, Alexei. Istoria Mănăstirii Hâncu: (1677-2010) / Alexei Agachi. - Chişinău : Pontos, 2010. - 246 p. : il.
Caitaz, Dora. Mănăstirea Căpriana : bibliografie / Dora Caitaz, Valentina Eşanu. - Chişinău : S. n., 2003. - 47 p. 
281.95 Cereteu, Igor. Biserici şi mănăstiri din Moldova : (secolul al XIV-lea şi prima jumătate a secolului al XV-lea) / Igor Cereteu. - Brăila : Istros, 2004. - 168 p. : Bibliogr. : P. 127-139.
28 Ciobanu, Constantin. Biserica Maicii Domnului din Căuşeni / Constantin Ciobanu. - Chişinău : Ştiinţa , 1997. - 162 p. 
281.9 Locaşuri sfinte din Basarabia : Apare cu sprijnul Guvernului României. Departamentul pentru relaţii cu Românii de peste hotare. - Chişinău : ditura Alfa şi Omega, 2001. - 288 p. : Bibliogr. : p. 224-234.
244 Marcel, Episcop.  Frumoasa duruta noastră comoară / Episcop Marchel. -
Chişinău : S. n., 2013. - 156 p.
271 Mănăstiri basarabene. - Chişinău : Tipografia editurii "Universul", 1995. - 272 p.
271(478) Mănăstirea Căpriana : (sec XV-XX) : studiu istoric, documente, cărţi, inscripţii şi alte materiale / Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Nicolae Fuştei [et. al.]. - Chişinău : Pontos, 2003. - 563 p.
271 Mănăstirea pripiceni-Curchi = Монастырь Припиченъ-Куркъ. - Chişinău : Editura "Cu drag", 2011. -89 p.
726.7 Mănăstiri şi schituri din Republica Moldova : studii enciclopedice. - Chişinău : Institutul de Enciclopedie, 2013. - 800 p. : il.
271 Postică, Gheorghe. Căpriana: Repere istorico-arheologice / Gheorghe Postică, Nicolae Constantinescu. - Chişinău : Ştiinţa, 1996. - 11 p.
2 Puiu, Arhimandritul V. Monastirile din Basarabia / Arhimandritul V. Puiu. - Chişinău : Tipografia de editură naţională "Luceafărul", 1919. - 98 p.
271 Sfânta Mănăstire Frumoasa. - Chişinău : Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, 2008. - 84 p. 
281 Trofăilă, Vasile. Biserica cu hramul "Sfinţii Mihai şi Gavriil" din satul Visoca / Vasile Trofăilă. - Chişinău : "VAST-M SRL", 2011. - 32 p.
271 Trofăilă, Vasile. Mănăstirea de maici "Adormirea Maicii Domnului" din Calaraşovca / Vasile Trofăilă. - Chişinău : VAST-MSRL, 2005. - 48 p.  
271(478) Trofăilă, Vasile. Mănăstirea "Sfânta Treime" de la Rudi / Vasile Trofăilă. - Chişinău : S. n., 2012. - 144 p.
281(478) Trofăilă, Vasile. Trei sate răzeşti, trei biserici Dumnezeieşti /
Vasile Trofăilă. - Chişinău : "VAST-M SRL", 2011. - 76 p.
281.9 Zagaievschi, Vitalie. Dăiuie credinţă în veacuri : Bisericile din protopiatul Drochia : retrospectivă şi actualitate / Vitalie Zagaievschi. -
Chişinău : S. n., 2007. - 164 p.