vineri, 5 decembrie 2014

LECTURI ONLINE - LEO BUTNARU



BUTNARU, LEO. Dacia literară : Revistă de constituiri culturale. – 2014. – Anul XXV. – Nr. 1-2. – P. 55-56.




Leo Butnaru s-a născut în 5 ianuarie 1949 în comuna Negureni, raionul Teleneşti, fiul lui Teodor și al Anastasiei Butnaru (n. Munteanu). Este licențiat în jurnalism și filologie al Universității din Moldova (1972). A activat în presa periodică, de la redactor la redactor-șef: „Tinerimea Moldovei”, „Literatura și arta”, „Moldova”. 
A debutat cu placheta de versuri Aripă în lumină (1976). În ianuarie 1977 devine membru al Uniunii Scriitorilor din URSS; în septembrie același an, este eliberat din redacția ziarului "Tinerimea Moldovei" pentru promovarea spre publicare a unui eseu despre M. Kogălniceanu care contravenea liniei ideologice oficiale. În perioada 1990-1993 a fost vice-președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Din 1993 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. 1998-2005 - președinte al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. Din 2005 - membru în Consiliul, iar din 2009 - și în Comitetul Director al USR. Din octombrie 2013 - președinte al Filialei Chișinău a USR, membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România.

Activitate literară


A publicat volume de poezie, proză, eseuri, interviuri și traduceri apărute la edituri din Chișinău, Iași, București, Alba Iulia, Cluj, Timișoara, Nădlac, Madrid, Moscova, Paris, Kazan (Tatarstan). Leo Butnaru este preocupat de avangardismul european, în special cel rus și ucrainean; a tradus cărți de Velimir Hlebnikov, Aleksei Krucionîh, Vladimir Maiakovski, Marina Țvetaeva, Igor Bahterev, Leonid Dobîcin, Nina Habias, Ian Satunovski, Ghennadi Ayghi, Veaceslav Kuprianov, Ivan Ahmetiev, Aleksandr Tkacenko, Evgheni Stepanov, Leons Briedis (Letonia) ș.a. A elaborat antologia de poezie universală, precum și antologiile „Avangarda rusă” (2 volume), "Avangarda ucraineană", "Avangarda rusă. Dramaturgia", "Manifestele avangardei ruse".

Afilieri


  • în 1977 devine membru al Uniunii Scriitorilor din Uniunea Sovietică
  • din 1993 - membru al Uniunii Scriitorilor din România
  • membru-fondator al PEN Centrului din Moldova
  • membru al World Academy of Arts and Culture
  • membru al Academiei Avangardei Ruse
  • vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1990–1993)
  • președinte al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România (1997–2005)
  • din 2005 - membru în Consiliul USR
  • din 2009 - membru în Comitetul Director al USR, membru în Consiliul USR
  • din 2013, președinte al Filialei Chișinău al Uniunii Scriitorilor din România.

Publicaţii

POEME (selectiv) - Sâmbătă spre duminică (1983); Formula de politețe (1985); Duminici lucrătoare (1988); Șoimul de aur (1991); Puntea de acces (1993); Vieți neparalele (1997); Gladiatorul de destine (1998); Identificare de adresă (1999); Lamentația Semiramidei (2000); Strictul necesar (2002); Cetatea nu e gata de război (2003); Sfinxul itinerant (2004); Din sens opus (Ed. Cartea Moldovei, 2008); Ordine de zi, ordine de noapte (Ed. Valman, 2009);Jefuindu-l pe Picasso (Ed. Vinea, 2011); În ambuteiaj & Partițiuni Nabokov (Chișinău 2012); Cu genunchii pe zaruri (Ed. Tracus Arte, 2014);

ANTOLOGII de poeme - Iluzia necesară (Ed. Eminescu, 1998); Altul, același (Ed. Litera Internațional, 2003); În caz de pericol (Ed. Junimea, 2004); 101 poeme (București, 2010); Poeme din secolele XX-XXI (Ed. Tipo Moldova, Iași, 2011); Proze din secolele XX-XXI (Iași, 2013); Eseuri din secolele XX-XXI (Iași, 2013); Interviuri din secolele XX-XXI (Iași, 2013);Traduceri din secolele XX - XXI (Iași, 2013);

PROZĂ - De ce tocmai mîine-poimîine? (1990), Îngerul și croitoreasa (1998), Ultima călătorie a lui Ulysses (2006), Copil la ruși (2008), Ruleta românească (Ed. RAO - Prut Internațional, 2010); Îngerii și râsu-plânsu (București, 2011);

ESEURI - Umbra ca martor (1991), Lampa și oglinda (2001), Șlefuitorul de lentile (2005), A opta zi (2008), Românii, Enciclopedia sufletului rus & Gombrowicz (2008); Lista basarabeană. Copil la ruși (București 2013);

JURNALE - Student pe timpul rinocerilor (2000), Perimetrul cuștii (2005), Liberi în orașul interzis/ Drumul cu hieroglife (jurnal chinez, 2007), Drumuri cu și fără hieroglife. Jurnale (Yes-eu) de călătorie, 1989-2011 (2012);

DIALOGURI (interviuri) - Răspuns și răspundere (1989), Spunerea de sine (1994), Prezența celuilalt (1997), Micșorarea distanței (2004), Răspund, deci exist (2008);

CĂRȚI PENTRU COPII - Papucei cu felinare (poeme, 1989), La desfrunzirea brăduților (proză, 1991), Arlechinul și delfinul (poeme, 2001), Ceasornicul din măr (proză, 2002), O umbrelă cu dantelă / A laced umbrella (ghicitori, ediție bilingvă româno-engleză, 2003), Cu ce seamănă norii? (proză, 2003), Căruțul cu îngeri (poeme, 2004), Punguța cu patru bani (proză, 2006). Versurile și prozele sale au apărut în limbile albaneză, armeană, engleză, belorusă, bulgară, franceză, georgiană, germană, letonă, lituaniană, macedoneană, rusă, sârbă, slovacă, spaniolă, suedeză, tătară, turcă, ucraineană, ungară.

CĂRȚI ÎN ALTE LIMBI -Песчинка – Жемчужина – Пустыня ("Fir de nisip – Perlă – Pustiu", poeme, l. rusă; Ed.„Vest-Konsalting”,Moscova, 2010); Noyau ("MIez", poeme, în limba franceză; Paris, ed. Poètes à vos plumes), 2013; "Строго необходимое / Ин зарури шигърият" ("Strictul necesar", poeme; volum bilingv rus-tătar), Kazan/ Tatarstan, 2014; "Otsutsvie negativa" ("Absența negativului"; în limba rusă, Moscova), 2014; "Да ограбиш Пикасо" ("Jefuindu-l pe Picasso", poeme, în limba bulgară, trad. Ognian Stamboliev; Ruse/ Bulgaria, ed. Avangard print, 2014).

 

Cu ochii spre apogeu



Şi ce şi-a zis flămândul

disperatul? – Ziua întreagă

să stea cu ochii spre cer

spre apogeu

poate de-acolo cad câteva fărâmituri

de la masa lui Dumnezeu...

Despre poemele nipone

Nu, nu e un poem în genunchi

pur şi simplu e un haiku

de obicei nu prea înalt.

Sau poate fi o tanka.

Nu, nu e un poem în genunchi.





Oglindă aburită?



Panta rhei ca un panteon al mişcării.

Şi în poezie totul e în curgere în schimbare;

acest poem mi se pare o oglindă la gura altui poem

ce-şi dă ultima suflare...



Scurtmetraje



Festival de scurtmetraje.

Realizatorii filmelor

criticii de cinema

şi publicul – ce completare sugestivă a programului

filmelor de scurt metraj – vieţile noastre de scurt

metraj...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu