PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN BASARABIA

În colecţia Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova sunt diverse monografii dedicate patrimoniului cultural, promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor, despre salvgardarea patrimoniului imaterial şi intangibil. Serviciul Moldavistica îşi propune în continuare să prezinte un ciclu de publicaţii cu această tematică importantă.

Ploşniţă, Elena. Protejarea patrimoniului cultural în Basarabia / Elena Ploşniţă. – Chişinău : Cartier, 2003. – 176 p.

Despre autoare:

Elena Ploşniţă s-a născut în 1953 în comuna Ciocâlteni, judeţul Orhei. A absolvit a facultatea de istorie a Universităţii de Stat a Moldovei, promoţia 1977. În anii 1993-1997 a studiat la doctorat, specialitatea Antropologie culturală, la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, România. În 1997 a susţinut teza de doctor la profesorul universitar, dr. Radu Florescu cu o teză de analiză istorico-antropologică a instituţiei muzeale.

În prezent activează în calitate de şef de secţie la Muzeul Naţional de Istorie din Chişinău.

Publicaţii:

Muzeul basarabean în fluxul istoriei. – Chişinău : Editura Civitas, 1998.

Muzeul Naţional şi publicul vizitator. – Chişinău : Editura Civitas, 1999.

Pagini de muzeografie basarabeană (coautor N. Răileanu). – Chişinău : Editura Universitas, 1999.

Muzeografia basarabeană la sfârşitul mileniului II. – Chişinău : Editura Civitas, 2000.

Publicaţia a cărei este autoarea Elena Ploşniţă, redă ideea de protejare a patrimoniului cultural a fost lansată la răsăritul civilizaţiei umane, căpătând forme diverse de realizare pe parcursul secolelor, în funcţie de evoluţia societăţii.
 Ideea de ocrotire în luptă continuă cu cea de distrugere a câştigat cu greu teren, afirmându-se treptat. La sfârşitul sec. al XIX-lea, după o evoluţie a lentă, acest concept intră în drepturi legitime şi în societatea basarabeană.

Subiectul publicaţiei implică numeroase şi diverse aspecte. Autoarea a optat pentru o privire de fond asupra problemei, urmărind evoluţia ideii de ocrotire a patrimoniului în Basarabia, menţionând realizările şi exemplificându-le cu atitudini pozitive şi negative  care au existat în societate. În lucrare sunt conturate problema ocrotirii patrimoniului cultural în Basarabia în perioada 1812-1994, întregind tabloul epocii remarcând politica de rapt a ţarismului rus pe teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru.

În partea întâi a publicaţiei sunt cercetate comunitatea şi patrimoniu în epoca modernă cu articolele:

Din „filozofia” ocrotirii moştenirii culturale;

Atitudini şi mentalităţi privind soarta patrimoniului cultural al Basarabiei;

Acte, proiecte legislative cu privire la protejarea patrimoniului.

În partea a doua este descrisă activitatea Comisiei monumentelor istorice – factor esenţial al ocrotirii patrimoniului cultural în anii 1919-1944:

Organizarea Comisiei basarabene şi funcţiile ei;

Problema locaşurilor de cult în activitatea comisiunii;

Preocupări pentru soarta cetăţilor de pe Nistru;

Instituţia muzeală – mijloc de tezaurizare a patrimoniului mobil.

O   altă temă importantă abordată de autoare o prezintă disperarea şi exportul colecţiilor de artă, arheologice şi numismatică basarabene. Dramatică în acest sens, este soarta impunătoarelor colecţii ale lui I.C. Suruceanu şi B.I. Ignatovici. În cunoştinţă de cauză, cu incontestabile trimiteri la documentele de arhivă, cercetătoarea chişinăuiană ne relatează despre „îmbogăţirea” muzeului din Hernos (1916) cu operele de sculptură clasică din „fostul muzeu” al lui Suruceanu

The subject of this book in the problem of the protection of the cultural heritage of Basarabia in the 1812-1944 period. The book consists of two parts, entitled the „Society and the Cultural Heritage in the Modern  Epoch” and the „Comission of the Historical Monuments as Essential Factor of the Protection of the Cultural Heritage in 1919-1944”. The aforementioned parts are supplemented by the appendics including various act, documents, photos, drawings and plans representing both the modern epoch and the period between the world wars. The presented documentary and illustrative materials are thought to stimulate further scientific research in thegiven field.

Constantin Ciobanu, dr. în studiul artelor